Cauzele apariţiei adenomului de prostată nu sunt bine cunoscute, însă se cunoaște rolul important jucat de hormonii testiculari. Bărbații castrați înainte de pubertate nu vor dezvolta adenom de prostată, din cauza deficitului de testosteron.
La bărbații cu funcție testisculară normală, prostata îşi schimbă aspectul şi crește în volum, începând de la vârsta de 40 de ani, comprimând uretra și îngreunând golirea vezicii urinare în timpul micțiunii. Musculatura vezicii se contractă puternic și prelungit, pentru a învinge obstacolul, îngroşându-se, situație numită "vezică de luptă". În această perioadă, pacientul resimte dificultatea la urinare, faptul că trebuie să de depună efort pentru a urina și scăderea presiunii jetului urinar.
Pe măsură ce obstrucția se agravează, vezica nu se mai poate goli complet în timpul micțiunii, iar bărbatul resimte senzația de micțiune incompletă. Din cauza reziduului urinar, vezica se umple mai repede și pacientul trebuie să micționeze mai des. Dacă îngustarea devine foarte gravă, urina rămasă în vezică depășește capacitatea acesteia și se scurge permanent, situație denumită incontinență urinară prin prea plin.
Dacă boala nu este tratată, se poate ajunge până la retenția completă de urină.
