Diagnosticul de tumoră sperie pe oricine, însă nu toate tumorile sunt la fel de periculoase. În cazul tumorilor maligne, teama este justificată, în timp ce, majoritatea tumorilor benigne nu reprezintă un pericol real pentru sănătate. În cazul prostatei, atât tumorile maligne cât și cele benigne pot avea simptome similare, diferența constând în evoluția în timp a acestor afecțiuni.
Cum apar tumorile
Orice tumoră începe cu o celulă anormală, care își modifică structura, din cauza leziunilor materialului genetic care cauzează defecte ale mecanismului de creștere și înmulțire a celulelor. Celulele normale cresc și se divid pentru a forma celule noi, în măsura în care organismul are nevoie de ele. Atunci cand celulele normale îmbătrânesc sau se deteriorează, ele mor şi noi celule le iau locul.
Atunci când acest mecanism se defectează, noile celule se formează fără ca organismul să aibă nevoie de ele, iar celulele vechi sau deteriorate nu mor aşa cum ar trebui. Acumularea de celule suplimentare formează o masă de țesut numită neoplasm sau tumoră. Tumorile prostatei pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase).
Tumorile benigne
Adenomul de prostată (hiperplazia benignă de prostată) este o creştere benignă a celulelor cu originea în prostată. Cauzele apariţiei adenomului de prostată nu sunt bine cunoscute, însă, se cunoaște patul că, pentru apariţia adenomului de prostată este necesară o funcţie testiculară normală. Sunt cunoscute grupuri umane care nu vor dezvolta niciodată adenomul de prostată (bărbații castraţi înainte de pubertate sau cei cu absenţă congenitală a unei enzime implicate în metabolismul testosteronului, fapt ce se întâlneşte la o populaţie din Insulele Caraibe).
Din cauza multiplicării necontrolate a celulelor, prostata își mărește dimensiunile și strânge uretra, împiedicând fluxul normal de urină. Pentru unii bărbați, simptomele pot fi suficient de severe pentru a fi nevoie de treatment.
Hiperplazia benignă de prostată nu este legată de cancer și nu crește riscul de a face cancer de prostată, dar simptomele hiperplaziei benigne de prostată și ale cancerului de prostată pot fi similare.
Tumorile maligne
Celulele maligne, sau canceroase apar ca urmare a acțiunii mai multor factori. Unul dintre aceștia este nivelul seric al testosteronului care, atunci când crește cu 50% faţă de nivelul seric mediu determină un risc de 2,34 ori mai mare de apariţie a cancerului de prostată. Factorii genetici au și ei un rol, bărbaţii care aveau o rudă de gradul I diagnosticată cu cancer de prostată, prezentând un risc dublu de a dezvolta cancer de prostată, în timp ce prezenţa în familie a doi sau trei pacienţi amplifică riscul de 5, respectiv 11 ori. Și dieta este implicată în apariția acestei afecțiuni, persoanele care consumă alimente bogate în grăsimi de origine animală prezentând un risc crescut de cancer prostatic.
Spre deosebire de celulele benigne, celulele canceroase se pot desprinde de tumora mamă și intrând în vasele de sânge sau vasele limfatice, prin care sunt transportate spre toate ţesuturile organismului. Celulele canceroase se pot ataşa la alte ţesuturi unde cresc și formează noi tumori, numite metastaze.
Cancerul de prostată tinde să crească mai încet în comparaţie cu cele mai multe alte tipuri de cancer. Modificările celulare poate începe cu 10, 20 sau chiar 30 de ani înainte ca tumora să devină suficient de mare pentru a provoca simptome. Atunci când simptomele apar, cancerul poate fi deja într-un stadiu avansat, iar metastazele în alte organe pot fi deja prezente.
|
Deosebiri între tumorile benigne și cele maligne
|
|
|
Tumori benigne
|
Tumori maligne
|
|
|
Cum se diferențiază tumorile maligne de cele benigne?
Cea mai importantă investigație pentru stabilirea diagnosticului este puncția biopsie prostatică. Prin această procedură se ia o mostră de țesut din prostată, pentru a fi examinat la microscop. În acest scop, prin anus se introduce un dispozitiv special pentru biopsie, cu un ac activat de un dispozitiv cu resort care trece prin peretele rectului în prostată, ciupind o mică mostra de țesut. Acest proces se repetă de mai multe ori.
Fragmentele de țesut prostatic vor fi analizate la microscop pentru a determina daca este vorba despre cancer și pentru a stabili cât de agresiv este acesta.
