Home

HIV: cum se transmite și cum nu se transmite




O mare spaimă a societății în care trăim este virusul HIV şi SIDA. Pentru că nu s-a găsit încă un tratament care să-i vindece cu adevărat pe cei bolnavi, SIDA este considerată încă un semn al fatalității. Din fericire, riscul de a vă îmbolnăvi este mai mic decât credeați. Și, datorită tratamentelor moderne, persoanele infectate pot spera la o viață aproape de normalitate.

Deşi HIV şi SIDA sunt considerate noţiuni echivalente, nu înseamnă acelaşi lucru. HIV (virusul imunodeficienţei umane) este agentul care te îmbolnăveşte, în timp ce SIDA (sindromul imunodeficienţei dobândite) este boala cauzată de infecția cu acest virus. Există şi persoane infectate cu HIV şi care nu sunt afectate încă de SIDA.

 

Cum se transmite HIV

  1. prin contactul sexual neprotejat, vaginal, anal sau oral;
  2. prin sînge, produse din sânge, expunerea plăgilor deschise la contactul cu sânge;
  3. prin ace, seringi, instrumente medicale contaminate, folosirea în comun a seringilor pentru injectarea drogurilor, sau instrumente contaminate utilizate pentru tatuare, electroliză, și piercing;
  4. de la mame infectate la copii în timpul sarcinii, al naşterii şi prin lapte.

 

Cum nu se transmite HIV

  1. Prin atingere, strângere de mână sau îmbrăţişare;
  2. Prin intermediul insectelor, ca de exemplu înţepătura de ţânţar.
  3. Prin sărut
  4. Folosind obiecte în comun, de exemplu, aceeaşi lenjerie sau aceeaşi veselă.
  5. Prin transpirația, lacrimile, urina sau materiile fecale ale unei persoane infectate.

 

După ce ajunge în organism, HIV pătrunde în interiorul unor celule ale sistemului imunitar numite limfocite T helper. ADN-ul viral intră în nucleul acestora unde declanșează multiplicarea virusului. Atunci când virusurile se înmulţesc foarte mult, ucid celula gazdă și se răspândesc spre alte limfocite. Infecţia este prezentă, în medie, timp de 10 ani înainte ca primele simptome să apară. Din cauza deficienţei limfocitelor T helper, sistemul imunitar va fi din ce în ce mai slăbit, iar organismul rămâne vulnerabil în special în fața infecțiilor și bolilor canceroase. La 3-6 săptămâni după infecţie, apar câteva simptome şi semne ca febra, durerea în gât, mărirea ganglionilor limfatici, durerile articulare şi musculare, durerea de cap sau în zona oculară, letargie, stare generală proastă, pete roşietice pe piele, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate, greaţă, vomă, diaree. Aceste manifestări trec fără tratament, iar bolnavul nu are, mult timp, nici un fel de semne care să indice prezența virusului.

 

Când imunitatea scade mult, apar infecţiile repetate, cu microbi care nu îmbolnăvesc omul sănătos. Iar infecțiile nu sunt doar dese ci și grave și greu de tratat în cazul persoanelor cu SIDA, reprezentând cauza directă a morții pentru trei sferturi dintre acestea. Aproximativ 5% dintre pacienţii cu SIDA au și tuberculoză, iar boala evoluează mai rapid și mai agresiv în cazul lor. De asemenea, în rândul pacienţilor cu infecţie HIV apar numeroase cazuri de cancer, care evoluează mai rapid şi pot fi mai dificil de tratat decât la restul pacienţilor.

Ghidul pacientului cu cancer de prostata